acrostic poem

de ce sta mereu acolo Frisoane
sus şi în jos se duce
canta din nou la tine cântec cântă
brusc, din întuneric şi cu frunze moduri de
femeie de mult pierdut, cum să te sun mine, să-mi sun
eşti de frumoasă şi de apus
împletite şi ţesute
reînnoi viziunea de încântare
am avut un vis ÅŸi i trezit cu asta
a lungul unui râu parte
copilul care a aruncat departe de frunze după frunze
soarelui este de până
ce-mi sunt de companie
de sub fereastra mea într-un oraş de strada